Download Lucrare de Licenta Parkinson PDF

TitleLucrare de Licenta Parkinson
File Size692.8 KB
Total Pages79
Document Text Contents
Page 40

~ 40 ~



B. pacient peste 65 ani: se începe, de regulă direct cu LEVODOPA prin titrare relativ rapidă

până la cea mai mică doză optimă, urmând ca aceasta să fi e ajustată în timp funcţie de

evoluţia clinică.

NB. Nici una dintre recomandările de mai sus nu este absolut obligatorie în relaţie cu vârsta,

oricare dintre opţiuni fiind corectă dacă există argument individuale medicale, economice şi/

sau sociale şi nu există contraindicaţii.





2. Boala Parkinson recent diagnosticată, dar într-un stadiu avansat de evoluţie:

- RASAGILINE sau LEVODOPA (asociată cu inhibitor de decarboxilază) şi se urmează

treptele descrise mai jos în varianta 3b.

3. Boala Parkinson într-un stadiu mai avansat, sub tratamentul de mai sus, la care răspunsul

terapeutic iniţial bun devine necorespunzător:

a. tratament cu agonist dopaminergic deja existent:

- se creşte doza de agonist progresiv până la obţinerea unui răspuns terapeutic optim sau

apariţia de reacţii secundare semnificative,dar fără a depăşi doza maximă admisibilă (4,5 mg

PRAMIPEXOL, 24 mg ROPINIROLE, 16 mg ROTIGOTINE);

- dacă nu se obţine un răspuns terapeutic optim se asociază LEVODOPA (+ inhibitor de

decarboxilază) la cele mai mici doze optime;

- dacă după această asociere răspunsul terapeutic devine suboptimal sau apare fenomen de

“wearing-off” motor şi/ sau nonmotor se asociază la schema deja existentă un inhibitor de

COMT (ENTACAPONE) câte 1 cp de 200 mg la fi ecare priză de levodopa / sau direct tripla

combinaţie într-un singur comprimat (STALEVO), ulterior urmând a se ajusta doza de

levodopa dacă apar diskinezii medicamentoase;

- dacă se obţine un răspuns stabil sub asocierea de mai sus, comprimatele de levodopa şi de

entacapone se pot înlocui cu câte 1 cp de STALEVO (levodopa + carbidopa + entacapone) în

doze echivalente de levodopa;

- variantă posibilă: asociere de RASAGILINE (dacă nu era deja).

b. tratament cu levodopa deja existent:

- se înlocuieşte preparatul de levodopa (+ inhibitor de decarboxilază), cu STALEVO / sau se

asociază ENTACAPONE după principiile de la punctul (a);

Page 78

~ 78 ~



CONCLUZII





Menţinerea cât mai mult timp a unei bune forme fizice în pofida handicapului motor

generat de boală este în strânsă legătură cu noţiunea de “mişcare permanentă”. Se stabileşte astfel

un echilibru funcţional între muşchii contractaţi şi sistemul osteo-articular foarte dependent de

cantitatea şi calitatea mişcării. Este foarte important ca pacientul cu boala Parkinson să

conştientizeze acest lucru sau să accepte aceste îndemnuri de la echipa de neuroreabilitare.

Pacientul trebuie stimulat să-şi continu E orice activitate (fizică şi psihică) în pofida stadiului bolii,

încât, cu tot handicapul motor să-şi păstreze cât mai mult timp independenţa de mişcare. Mişcarea

corpului atrage după sine o bună circulaţie sanguină şi funcţionarea în parametri normali şi a altor

organe cu menţinerea unui bun tonus psihic. În tot ceea ce înseamnă reabilitarea pacientului cu

boală Parkinson un rol fundamental îl reprezintă antrenarea aparţinătorului şi în general a familiei

pentru îngrijire. Acest element este probat în practică zilnică unde realizăm că evoluţia bună a unui

pacient cu boală Parkinson este strâns corelată cu suportul pe care îl are din partea familiei, cu

tonusul psihic ridicat din familie şi cu efortul de integrare în viaţă activă fizică şi psihică.

Deschiderea către o colaborare cu centrele medicale specializate în reabilitare face ca şi la noi în

ţara să se acorde un rol important în recuperarea pacientului cu boală Parkinson, ceea ce impune

formarea unei echipe complexe, adecvate, perseverenţă şi răbdare care sunt indispensabile alături

de eficienţa terapiei medicamentoase.

Page 79

~ 79 ~



Bibliografia



1. Lucreţia Titircă – Ghid de Nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti

2001.

2. Ion Moldovanu, Gabriela Pavlic – Boala Parkinson Aspecte Diagnostice şi

Tratament, Chişinău 2011.

3. Marilena Kory-Mercea, Ştefănia Kory Calomfirescu – Kinetoterapia Pacienţilor cu

BoalaParkinson, Editura Risopront, Cluj-Napoca 2009.

4. Lucia Coppola Stefano Masiero, Stefano Masiero – Riabilitazione în ortopedia,

EdituraPiccin, 2005.

5. Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura

Medicală, Bucureşti 1987.

6. Doctor Ion Stroescu – Recuperarea funcţională în practică reumatologică, Editura

Medicală, Bucureşti1979.

7. Arseni Constantin, Popoviciu Liviu – Semiologie Neurologică, Editura Didactică

şiPedagogică, Bucureşti 1981.

8. Arseni onstantin, Oprescu Ion – Neurotraumatologie, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 1981.

9. Brânzei Petre, Sârbu Aurelia – Psihiatrie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 1981.

10. Pendefunda Liviu – Neurologie, Editura U.M.F., Iaşi 1996.

11. Joe Dispenza (traducător: Mihaiela Văcariu) – Evolve Your Brain: The Science of

ChangingYour Mind (Antreneată-ţi creierul: Strategii şi tehnici de transformare mentală),

EdituraCurtea Veche, Bucureşti 2012.

12. Societatea de Cruce Roşie din Republica Socialistă Română – Manualul Grupei Sanitare,

Editura Medicală, Bucureşti 1972.

13. Lucreţia Titircă – Îngrijiri special acordate pacienţilor de către asistenţi medicali, EdituraViaţa

medicală românească, Bucureşti 2004.

14. Conferinţa pacienţilor cu Boala Parkinson: http://www.sensotv.ro/sanatate/Eveniment-

1341/conferinta-pacientilor-cu-boala-parkinson#/0

Similer Documents