Download Motoare Pt Automobile Si Tractoare I PDF

TitleMotoare Pt Automobile Si Tractoare I
File Size6.6 MB
Total Pages243
Document Text Contents
Page 1

CHIŞINĂU
TU RA ’’TEHNICA"

1996

PENTRU AUTOMOBILE
SI TRACTOARE

9

Volumul I

Teorie si caracteristici

Gheorghe Bobescu ■ Cornel Cofaru
Anghel Chiru ■ Gheorghe - Alexandru Radu
Vladimir Ene ■ lurie Guber • Vitalie Scalnâi

Page 2

V

Gheorghe BOBESCU Cornel COFARU
Angliei CIIIRII Gheorghe-Alexandru RADU

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAŞOV

Vladimir ENE Iurie GUBER
Vitalie SCALNÂI ntre

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
: înCentrul de perfecţionare şi recalificare a cadrelor

MOTOARE PENTRU
AUTOMOBILE ŞI TRACTOARE

Volumul I

de
niu,

ând
i să

tole
ibul
;ază
cile

i se
icţii

Teorie şi caracteristici n şi
nea
e la
& Şi
î cu
ază

din
ire,

CHIŞINĂU din
EDITURA “TEHNICA”

1997

Page 121

h)
Fig.4.25. Camere de ardere unitare

aerului la aceste camere este mai mică decât energia combustibilului.
O mare răspândire au căpătat camerele de ardere practicate în

piston, geometria cărora corespunde geometriei jeturilor de combustibil,
Injectorul în acest caz se dispune pe axa cilindrului, iar pulverizatorul are

Page 122

5-7 orificii de diametru relativ mic (di=0,15-0,35 mm). Camerele de acest
tip sunt utilizate pe motoarele unor autovehicule de mare tonaj (fig.4.25, a,b
şi c). Cu toate că se utilizează un mare număr de orificii de pulverizare,
deci se realizează un număr mare de jeturi de combustibil, neexistând o
mişcare de rotaţie axială a aerului în camera de ardere, în spaţiile dintre
jeturi rămâne aer neutilizat, ceea ce reclamă un coeficient de exces de aer
mai mare, respectiv A.m|n=1,5. Formarea amestecului se îmbunătăţeşte pe
calea creerii unei circulaţii tangenţiale de rotaţie a aerului în camera de
ardere. Această mişcare, aşa cum s-a arătat mai înainte, se realizează in
procesul umplerii printr-o orientare corespunzătoare a canalului de admisie.

Intensitatea mişcării de rotaţie a aerului în camera de ardere trebuie
corelată cu numărul şi diametrul orificiilor pulverizatorului şi cu geometria
jeturilor, respectiv cu caracteristica de injecţie.

La o viteză mare de rotaţie a aerului vaporii de combustibil,
picăturile fin pulverizate şi produsele de ardere se deplasează din zona unui
je t în zona altui je t vecin, ceea ce înrăutăţeşte formarea amestecului,
micşorează presiunea medie efectivă a ciclului, măreşte consumul specific
de combustibil şi conduce la apariţia fumului în gazele de evacuare. Se
consideră că in timpul injecţiei, unghiul de rotaţie a aerului în camera de
ardere trebuie să fie egal cu unghiul dintre axele a două jeturi de
combustibil vecine, cu socotirea conicităţii jeturilor.

In figura 4.26 se prezintă curbele de variaţie a presiunii mediip g
în funcţie de viteza unghiulară de rotaţie a aerului turbionat w .
Măsurătorile s-au efectuat pe o instalaţie experimentală cu alezajul
D = 125mm, cursa S=110mm şi turaţia n = 2400rot/min. Numărul orificiilor
de pulverizare a fost diferit, însă secţiunea totală a acestora a fost menţinută
constantă (1-1 lx0,12mm, 2-7x0,15mm, 3-5x0,18mm; 4-7x0,15mm, 5-
5xO,18mm, 6-4x0,2mm). Mişcarea axială a aerului s-a realizat cu două
supape de admisie ecranate. Una din supape s-a fixat în poziţia
corespunzătoare intensităţii maxime a turbionarii, iar a doua s-a rotit,
modificând intensitatea turbionarii. Unghiul acoperit de ecranele celor două
supape a fost de 90°. Mărimea vitezei unghiulare o a aerului pentru fiecare
chiulasă s-a calculat după raportul vitezei unghiulare de turbionare pentru
poziţia dată a ecranelor pe viteza unghiulară a aerului la un unghi de rotire
a ecranelor <£>e=90°. La acest unghi direcţia vitezei curentului de aer prin

Page 243

. T GHEORGHE BOBESCU (n.1932)
.4: Absolvent al Institutului de Mecanică, Braşov (1956)

Doctor inginer (1968). Autor a 12 cursuri universitare
şi cca a 150 lucrări de specialitate.
In prezent profesor universitar la Universitatea
"Transilvania" Braşov.
Domenii prioritare: motoare, automobile şi tractoare.

GHEORGHE-ALEXANDRU RADU ( n.1941)
Absolvent al Universităţii "Transilvania", Braşov
(1963) . Doctor inginer (1977). Autor a 10 cursuri
universitare şi a cca 150 lucrări de specialitate.
In prezent profesor universitar la Universitatea
"Transilvania" Braşov.
Domenii prioritare: combustibili, lubrifianţi, motoare.

ANGHEL CHIRU (n.1949)
Absolvent al Universităţii "Transilvania", Braşov
(1972). Doctor inginer (1986). Autor a 8 cursuri
universitare şi a cca 135 lucrări de specialitate.
In prezent profesor universitar la Universitatea
"Transilvania" Braşov.
Domenii prioritare: motoare pentru automobile şi
tractoare.

CORNELIU COFARU (n.1950)
Absolvent al Facultăţii de Mecanică a Universităţii
"Transilvania", Braşov (1975). Doctor inginer (1991).
Autor a cca 100 lucrări de specialitate. în prezent
conferenţiar universitar la Universitatea "Transilvania"
Domenii prioritare: motoare pentru automobile şi
tractoare.

VLADIMIR ENE (n.1947)
Absolvent al Institutului Politehnic din Sankt-
Petersburg (1971). Doctor inginer (1993). Autor a cca 70
lucrări de specialitate. în prezent conferenţiar
universitar la Universitatea Tehnica a Moldovei.
Domenii prioritare: combustibili, lubrifianţi,
fiabilitate, motoare pentru automobile şi tractoare.

IURIE GUBER (n.1934)
Absolvent al Institutului de Aviaţie din Harcov (1958).
Doctor £n tehnică (1976) . Autor a cca 50 lucrări de
specialitate. în prezent conferenţiar universitar la
Universitatea Tehnică a Moldovei.
Domenii prioritare: motoare termice.

VITALIE SCALNÂI (n.1939)
Absolvent al Institutului Auto-Drumuri din Kiev (1961).
Doctor în tehnică (1969) . Autor a cca 50 lucrări de
specialitate. In prezent conferenţiar universitar la
Universitatea Tehnică a Moldovei .
Domenii prioritare: exploatarea şi repararea
automobilelor.

L

Similer Documents